New..

Mood: Indifferent
Listening to: Steleverzi - Betia Gandului
Si uite cum am ajuns, sa scriu, eu, despre mine, intr'un blog..
Nu stiu daca merita efortul, nu stiu daca ar trebui, nu stiu daca ma voi simti mai bine cand mii de oameni imi citesc mintea, , nu stiu daca ma voi simti mai bine daca mii de oameni imi vor primi sentimentele pe o tava..
Vor avea grija de senimentele mele?
Mai exista oameni carora le pasa?
Si uite, imi pun intrebari mie insumi, si tot eu le raspund..
E greu..
In ultimele zile peretii mi'au fost singurii prieteni, macar ma pot sprijini pe ei cand simt ca nu mai pot sta in picioare. .
Ei nu ma lasa balta, ei nu imi repet de cinci mii de ori pe zii cate greseli fac, cate greseli am, cat de imprefecta sunt.
Ei nu se iau de parul meu, de imbracamintea mea, de modul meu de a fi..
Si toate astea, doar pentru ca mi'e dor de casa..
Da, mie, chiar mie..
Hai sa ne intoarcem putin in timp..
Nu, nu, nu, ati inteles gresit..
Nu ma refeream sa ne intoarcem secole, ci mai degraba doua luni..
Hai sa fie iulie 19 din nou..
Eu, care atunci abia asteptam sa scap de casa, de galagie, de tipat, de urlat, departe de certuri, away from the noise..
Eu, care abia am asteptat..
Acum sunt nerabdatoare sa ma intorc acasa.
Mi'e dor de bunica, de parul ei roscat, defapt, nici nu imi e bunica, e mamica mea, pe care sper sa o revad cat mai curand..(in continuare veti intelege de ce am chemat'o mamica), mi'e dor de bunicul, ce unchiul, de "Mum" , da, mum, asa o chem eu pe mamii, si as vrea sa spune ca mi'e dor de cainele meu, dar el nu mai exista..
Teribil..
Anul asta, pe parcursul unei singure luni, am pierdut tot ce imi era mai drag pe lumea asta, tot ce aveam pe lumea asta..
Februariee..
Brr..
Nici inainte nu era februarie luna mea preferata, dar acum o detest, de ce nu se poate scoate din calendar?
La naiba..!
Mi'e dor, mi'e dor, mi'e dor, mi'e dor!
Mi'e dor de tine, Anna..
Da, stiu ca nu ar trebui, dar de tine imi este cel mai dor..
Tu esti sprijinul meu..
Am trecut prin foarte multe momente impreuna..
Si vom trece, sper. .
Daca tu nu erai, acum eram si eu un copil fara suflet, fara vise, fara trup, doar o fantoma ce se rataceste in mine cautandu'si locul..
Si uite, sunt aici, inca sper, inca visez, inca traiesc..Multumita tie!
M'ai salvat din prapastie cand era sa cad..
Nu voi putea niciodata sa iti multumesc indeajuns..
Si, defapt, imi dau seama, ca celor mai multi prieteni sunt datoare..
Sunt datoare cu multumiri, pe care le'am facut deja, si totusi, simt ca un "multumesc" e mult prea putin pentru tot ceea ce au facut si fac zi de zi pentru mine..
Stiu ca nu are sens, dar le multumesc, si aici, in blogul meu..
Hai sa ii luam la rand..Acum chiar scriu cum imi vine in minte, nu imi sta capul la ordine..
Anna, Dia, Reni, Bughiii, Bogyo (Bogi), Q-zee, Dave, Timi, Nora, Dianna,Kinki, Emöke si lista continua, acum am scris doar cativa oameni, care mi'au venit in minte..
Daca am uitat pe cineva, sa ma anuntati, chiar va rogg..
Si, cred ca e de ajuns atat, pentru incheiere, ii multumesc inca o data prietenilor mei..
ily all.
Photo de pe DeviantART, link :
http://immortal-assassin.deviantart.com/art/Friendship-90212813